3.3.2.6. Garcea chestionatorul ca fals creator de limba

June 22, 20170 comentarii

Cu Garcea la luat permisul auto


3.3.2.6. Garcea chestionatorul ca fals creator de limba


Garcea chestionatorul probabil ca a ramas cu impresia ca limba ar fi fost creata de vreun profesor de la scoala sau vreun nas de pe la guvern. Nu-i chiar asa. Nici macar lingvistii nu sunt creatori de limba desi cunostintele lor pot cantari decisiv in acceptarea formei unui cuvant, a declinarii lui sau structurii corecte a unei expresii. Regulile gramaticale aplicate in anumite situatii pot fi acceptate in general si pot intra ca norme in limba. Alteori limba naturala ramane imuna la aceste reguli si le respinge, alegand o formula considerata gresita de specialisti dar care in timp se impune ca norma. Cel mai cunoscut exemplu este dat de americanul OK, care vine de la prescurtarea lui „All correct” (in regula), care ar fi trebuit sa fie AC. Si totusi astazi folosim OK, dupa norma impusa natural de cei care credeau ca se scrie „Ol Korect”.

Initial lingvistii se opun acestei forme insa dupa ani si zeci de ani, ei o accepta deja ca norma. Alteori unele alegeri ale limbii nici macar nu contrazic regulile gramaticale, ci sunt dezvoltari naturale ale limbii. Nu este cazul lui Garcea chestionatorul lingvistul care, in mania lui dictatoriala, tine mortis sa cenzureze expresii deja intrate in limba.

In urmatoarea intrebare observam o ambitie zeloasa de folosire exclusiva a expresiilor formale, rigide, declarand falsa o exprimare ceva mai prescurtata dar totusi la fel de precisa in ceea ce priveste comunicarea.


Garcea chestionatorul spune ca singura varianta ar fi C. Ea este valabila conform legislatiei. Fiecare intuieste rolul unei bariere pe un drum public. Insa indicatorul in cruce este de obicei plasat chiar langa bariera. Garcea chestionatorul declara falsa aceasta varianta de raspuns doar pentru ca numele indicatorului este oficial „Trecere la nivel cu o cale ferata” (simpla fara bariere sau si nu „in cruce”). Dar intrebarea nu viza denumirea completa si exacta a indicatorului in cauza, ci indicarea locului de oprire. Iar acest loc este exact in fata acestui indicator. In aceasta zona nu mai exista alt indicator in cruce amplasat in alt loc decat cel regulamentar de asteptare. Asa ca nu vad de ce aceasta varianta ar fi declarata in mod militienesc falsa, doar pentru ca foloseste o formula prescurtata pentru acest indicator. In aceeasi maniera i se poate reprosa si lui expresia neacademica „in fata barierei”: legislatia foloseste „inaintea barierei”.

In urmatoarea intrebare Garcea chestionatorul are rol de restrictionator al dezvoltarii limbii, interzicand cuvantul „claxon”. Dupa ce in mai multe cazuri el foloseste cuvinte colocviale insuficient de clare pentru descrierea unei situatii date, iada-l de data asta declarand falsa o varianta de raspuns doar pentru ca foloseste un cuvant colocvial, inteles de toata lumea. In urmatoarea intrebare, Garcea chestionatorul intoarce macazul si declara inadecvat un cuvant colocvial foarte precis si descriptiv. Practic el isi da cu stangul in dreptul.


Dupa Garcea chestionatorul singura varianta corecta ar fi A. Codul rutier spune la Art.112.

„– (1) Certificatul de inmatriculare sau de inregistrare ori dovada inlocuitoare a acestuia se retine de catre politia rutiera in urmatoarele cazuri:
(…)
d) vehiculul circula cu defectiuni majore la sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive decat cele omologate”

Sistem de semnalizare este si dispozitivul sonor. Nu e pentru prima data cand Garcea chestionatorul si-ar bate joc de legislatie, dupa cum am vazut aici sau aici . De data asta insa exista doua posibile explicatii pentru declararea unei astfel de variante ca false. Mai intai s-ar putea ca Garcea chestionatorul sa aiba o criza subita de formalism, devenind prea zelos pentru a accepta termenul „claxon” pe care, desigur, tot el l-a introdus in varianta de raspuns. Desi nu este un termen tocmai tehnic, totusi fiecare il intelege ca atare. Atata timp cat exista indicatorul „Claxonarea interzisa”, unde verbul Tinand cont de numeroasele sale exprimari colocviale, uneori stupide si absurde, a refuza un termen ca acesta, e absurd si total nepedagogic. Dar, cel mai important lucru, termenul claxon este un cuvant al limbii romane care desemneaza exact sistemul de avertizare sonora. Dupa DEX :

„CLAXÓN, claxoane, s. n. Dispozitiv de semnalizare sonora, cu membrana sau lama vibratoare, actionat electric si folosit la autovehicule. – Din fr. klaxon.”

O a doua posibila explicatie pentru declararea variantei B ca falsa ar fi ca el interpreteaza „claxonul nu functioneaza la parametri optimi” ca nefiind o defectiune majora, dupa cum spune litera legii. Insa o astfel de interpretare este total arbitrara si anormal de a face obiectul unei testari pentru verificarea cunostintelor despre legislatie si conducere a unei masini.





Share this article :
 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved