Politia scoasa la produs pentru crearea de deznodamant credibil in cazul Caracal

August 11, 20200 comentarii



Recent toate canalele media au explodat stirea mortii unui interlop, ucis chipurile intr-o reglare de conturi intre 2 clanuri. La inmormantare a primit un fel de onoruri militare dar facute de armata civila, respectiv Politia, cu elicoptere si forte terestre. Motivele sunt partial intemeiate, respectiv oprirea multimii sa se inghesuie la ceremonie, in scopul pastrarii distantari sociale dar si presupusa asigurare a protectiei celor prezenti de razbunarea clanului interlop rival. In ambele cazuri un efectiv de jandarmi ar fi fost suficient. Desigur, prezenta elicopterelor si a dispozitivelor securizate mai curand a atras multimea. Stirea a fost difuzata pe toate canalele si at-o ajungand si la mine, neconsumator de mass-media. Populatia defavorizata locala dar si cea generala a crezut ca are de participa efectiv la onoruri asemenea unui sef de stat .

Reglari de conturi intre clanurile mafiote suburbane au tot existat chiar de dinainte de 1989. Dar este pentru prima data cand asemenea forte de mentinere a ordinii au fost puse in miscare pentru o inmormantare a unui interlop. In loc de asigurare a ordinii publice, de data asta sentimentul general a fost acela de risipa a banului public si de asociere a Politiei cu interlopii, mai exact de bodyguarzi ai interlopilor. Si exact asta cred ca a fost intentia unei astfel de bombe de presa.



Si chiar daca asta s-ar fi dorit, fortele de ordine nu asa opereaza in aceste cazuri. Dupa experienta pe care am capatat-o in analiza modului de operare a sistemului represiv, asa cum am analizat-o in documentarele „Sadismul in politica internationala” si „Diversionistii” , aceasta actiune este nespecifica modului sau de operare. Infiltrati ai spionajului civil exista in cele mai mici clanuri, dupa cum exista in majoritatea institutiilor. Aia care freaca menta intr-o companie sunt de obicei informatorii infiltrati. Asa ca securitatea participantilor la inmormantare putea fi foarte usor facuta prin astfel de infiltrati, fara circul cu elicopterele. Orice tentativa de atentat ar fi fost simplu dejucata. Numai operatiunea in sine ii da de gol contrafacerea: pe de o parte ai informatii ca la acea ceremonie se va produce un atentat. OK. De unde ai informatiile? De la infiltrati, desigur. Si atunci de ce mai ai nevoie de elicopter?

Raspunsul e simplu: pentru a oferi un deznodamant credibil pentru cazul Caracal. Cu toata panica cumparata de guvern de la mass-media pentru a teroriza audienta pe motivul pandemiei, cazul Caracal n-a fost uitat. Nu poate fi uitat faptul ca un intreg sistem a mintit cu nerusinare in privinta povestii tevii in care ar fi fost arsa Alexandra. De la presedinte pana la ministrul de interne, procurorul general si infiltratii dezinformatori de pe platourile TV, toti sustineau cu un tupeu nemarginit aceasta versiune. Minciunile dictaturii comuniste erau mai credibile. Si nu doar ca n-a fost uitat acest caz dar a adus o alta bomba cu sine: falsificarea alegerilor prezidentiale in primul tur. Idiotii diversionisti din acest caz repara o problema cu o problema si mai mare.

Buboiul a explodat in insasi increderea politica a romanilor in Alexandru Cumpanasu, situata initial la 70%. Basescu s-a apropiat de acest procent abia dupa diversiunile cu Parlamentul in 2007 si cu rapirea jurnalistilor, menite sa ii creasca artificial increderea opiniei publice. La asa ceva au contribuit din plin serViciile secrete, cu intentia clara de a-si lua responsabilitatea scaderii cu 25 % a salariilor din 2009. In privat ele au ajuns si la 60%. Cumpanasu a ajuns la acest procent singur, prin simplul curaj de ase lupta cu institutiile de forta care ascundeau si inca ascund adevarul despre disparitia fetelor.

Pentru dictatura serViciile secrete, ce functioneaza pe marionetarea politicienilor, un om precum Cumpanasu era un pericol. Cand s-a decis sa candideze, dintr-o data tunurile au fost puse pe el, viata i-a fost pusa sub lupa, profesorii sai au fost interogati in speranta gasirii unor elemente denigratoare care sa-l opreasca in sondaje. N-au gasit mare lucru. Cumpanasu si-a facut averea in mare parte prin absorbtia fondurilor europene. Incercarea de a-l asocia cu deturnarea banului public a esuat total pentru ca el n-a avut functie politica, negociind cu guvernele diferite proiecte. O singura vulnerabilitate i-a fost gasita, respectiv ca n-a absolvit facultatea pe care a inceput-o. Mass-media a venit apoi cu manipulari cum ca e corupt pentru ca a predat la SNSPA. Numai ca, ghinion, ar zice unii, el n-a fost profesor acolo, ci a fost invitat ca expert. A sustinut un curs optional. Pentru mentalitatea universitatii inchisa, asa cum e cea traditional romaneasca, asa ceva pare coruptie. Insa cursurile optionale sustinute de diferiti experti sunt tinute in toata lumea. Fostii presedinti americani tin conferinte la studenti in Universitati, care platesc bani grei pentru a-i aduce acolo. Nimeni nu intreaba de diploma in acest caz.

Asa ca baietii cu gulere albe nu i-au gasit compromitator care sa-i stopeze carisma politica. Si atunci ei au falsificat cu orice risc alegerile. Asa ceva insa bate prea tare la ochi. De la 70% la 1,2% in doar cateva saptamani bate prea tare la ochi. Niciodata nu s-a intamplat asa ceva in istorie fara un scandal urias. Care n-a existat in cazul lui Cumpanasu. O mana de astfel de zvonuri nu erau suficiente pentru o asemenea evolutie. Si iata cum, incercand sa carpeasca o diversiune, neosecuristii s-au lasat descoperiti in alta parte, lasand sa se intrevada o practica la care multi niciodata nu s-au gandit: stalinismul in democratie. „Nu conteaza cine voteaza, conteaza cine numara voturile”, zicea senin Stalin. Sa vezi ca asa ceva se practica de catre sistemul tau democratic e cutremurator. Pe langa o asemenea prapastie in credinta noastra in statul de drept, golaniile DIICOT fata de dosarul Caracal par facute cu manusi albe. Cumpanasu are in continuare cea mai urmarita pagina din Romania si creste in continuare.



Initial haosul din dosarul DIICOT pune grave semne de intrebare despre serViciile secrete platite cu sume fabuloase care au fost incapabile sa ofere opiniei publice informatii credibile despre soarta Alexandei. Ori sunt incompetente, ceea ce eu nu cred, la resursele de supraveghere pe care le detin, ori sunt implicate, ceea ce am crezut din primele zile ale izbucnirii scandalului Caracal, dupa cum am aratat aici  . Clanurile interlope de gang au ajuns la un anumit nivel de bogatie si influenta. Insa nu pot fi comparate cu bogatia si influenta celor care lucreaza in institutiile represive, care este de 100 de ori mai mare. De asta am crezut si inca cred ca asanumitele balbe din acest dosar au fost create intentionat pentru a acoperi pe cineva aflat in aceasta zona sociala si nu un infractor de gang dintr-un clan de romi.

Da, clanurile interlope exista. Dar ele sunt grupari infractionale de nisa, daca ne gandim la insasi organizarea militarista a statului, guvernata de serViciile secrete, care este marea mafie. Mica mafie mai poate sprijini campania electorala a vreunui primar sau parlamentar, dar asta la ordinele marii mafii, pentru a-l avea la mana si santaja pe acesta in viitorul mandat. Bercea Mondialul pentru Basescu, de exemplu. SerViciile secrete au oameni infiltrati in aceste clanuri interlope dupa cum au in toate institutiile, insa nu invers. Nu exista niciun interlop infiltrat in spionajul mare, facut de gulerele albe. Selectia este foarte stricta. Daca te uiti pe live-urile acestor interlopi facute pe retelele de socializare observi ca ei nu-si pot depasi conditia de grobieni stradali, cu tot luxul opulent pe care il expun. A crede ca Romania, ca membra NATO si UE e guvernata de acesti golani, inseamna a crede ca aceste organisme sunt ele create de acesti banditi marunti. Tot banditi sunt si cei din institutiile represive, insa sunt niste banditi scoliti. sunt niste banditi cu gulere albe. Banditii din institutii represive au aer de oameni respectabili. Strabunicii lor faceau cam aceleasi lucruri pe care le fac ei acum. Exista o traditie de casta. Strabunicii interlopilor din Ferentari erau probabil sclavi pe mosiile boieresti.

Imaginea aceasta de politisti ca bodyguarzi ai interlopilor nu-i departe de realitate, desi ea este totusi una falsa. Exista unii politisti/angajati in sistemul represiv general al statului care au batut palma cu interlopii. Unii pot sa ajunga in functii cheie. Dar marii interlopi sunt sustinuti de catre forurile represive ale sistemului nu din relatii de prietenie ci pentru ca, avandu-i pe cat mai multi „civili” la mana, spionajul civil poate manipula aparatul democratic in asa fel incat ordinea de stat chiar sa para decisa de majoritatea cetatenilor. Daca in dictatura vina pentru masurile politice nepopulare este preluata de imaginea dictatorului, dimpotriva in „democratie” aceasta vina este fragmentata in sute de parti ale celor implicati in luarea deciziilor. Acestia sunt manipulati si chiar santajati sa ia decizia dorita de dictatorii ascunsi din sistemul de spionaj care iau decizii favorabile marilor bancheri ai lumii. Pe langa asta, crearea unei atmosfere de teroare in comunitati prin incurajarea infractionalitatii, este varianta nationala a razboaielor internationale uneltite de spionajul civil interstatal. Vorbim aici la o criminalitate la un alt nivel decat cel al bandelor de interlopi de strada. Dupa cum am aratat in documentarul „Sadismul in politica internationala” si am teoretizat in articole mai vechi aici , aceasta stare de teroare este varianta moderna a sclaviei, facuta si ea tot prin amenintari.

Solutia pentru a-i opri ascensiunea politica a lui Cumpanasu este fabricarea unui deznodamant credibil privind pe Alexandra si inchiderea cat mai rapida a cazului Caracal. In decembrie 2019 scriam acest articol  in care imi exprimam opinia ca unor manelisti li se va implanta probe in asa fel incat sa faca conexiunea cu Dinca. Ei bine, aceasta intamplare cu inmormantarea interlopului este una dintre aceste diversiuni pentru o poveste satisfacatoare pentru opinia publica. Ea e menita sa intareasca convingerea publicului din fata TV-ului de magnitudinea clanurilor interlope. O astfel de perceptie construita acum de catre aparatul dezinformativ al neo-securitatii va ajuta la o viitoare diversiune cu interlopi de gang care sa convinga opinia publica de inchiderea cazului Caracal, odata ce teoria tevii a esuat.

Haideti sa ne aducem aminte de o alta diversiune dezinformationala care se intampla la 2 pasi de SRI, in Piata Constitutiei despre care am scris aici  , in data de 29-09- 2019 ! Modul in care a fost ucis Ion Ban arata tipicul diversiunilor aplicate pentru dezmembrarea protestelor de strada din 2012 pana astazi dupa cum am aratat in documentarul linkat mai sus: niste diversionisti incep un scandal artificial in interiorul protestatarilor, apoi o parte din protestatari pleaca, delimitandu-se de aceste actiuni, iar restul sunt batuti de fortele de ordine. In acelasi fel Ion Ban, un muncitor sezonier care tocmai se intorsese in tara, a fost chemat de un amic (probabil spion al serViciilor) pentru o actiune de recuperare de bani. Dupa o presupusa negociere esuata intre cei 2 lideri de banda incepe un scurt conflict cu spray-uri lacrimogene, urmat de o duzina de oameni care l-au ucis in bataie pe Ion Ban pentru a da impresia opiniei publice ca in Romania exista clanuri interlope care fac ce vor ele, sfidand toate institutiile represive. Totul, la vedere in Piata Constitutiei.

Politia e scoasa la produs pur si simplu la fel cum proxenetii isi inchiriaza prostituatele pentru a intari aceasta inginerie dezinformatoare. Recenta inmormantare e de fapt o casatorie. Imaginea Politiei de institutie corupta e folosita pentru a acoperi prima mistificare creata de serViciile secrete, respectiv de a-l ascunde pe cel responsabil de rapirea Alexandrei, dincolo de diversiunea Dinca. Deplasarea acestor forte la locul ceremoniei nu a fost facuta pentru protectie ci pentru a arunca vina pe Politie, dupa principiul scutului informational si militar cu institutii inferioare in rang. In acest caz nivelul 2 de putere, adica spionajul civil, isi protejeaza imaginea cu institutii din nivelul 3 de putere, in cazul de fata Politia. Spionajul civil mizeaza pe faptul ca opinia publica e dispusa mai curand sa ierte coruptia Politiei pentru ca pare o institutie indispensabila pentru ordinea comunitara. Aceste diversiuni precum recenta inmormantare si uciderea lui Ion Ban au fost create pentru a pregati terenul dezinformational fata de ultimul episod. Lui Dinca i-au fost mai usor sa-i planteze probe, fiind o fire mai dura si separat de familie. Dar unui astfel de interlop stradal e mult mai greu de implantat probe, pentru ca va trebui sa-i extermini intreaga familie si clan. Si astia-s multi. Sacrificiul e prea mare. Pana atunci vom mai avea astfel de scene de teatru in aer liber regizate de spionajul civil.

In aceste conditii imaginea asanumitei democratii post 90 este la pamant in ochii opiniei publice. Am ajuns sa ne fie dor de libertatile de pe timpul dictaturii comuniste. Criminalitatea de strada a scazut dar cea institutionala vedem ca aduce deservicii mult mia mari societati romanesti. Tenebrele cazului Caracal ascund adevaruri mult mai dureroase despre esecul democratiei de a se ridica deasupra dictaturii: democratia se dovedeste o dictatura care reuseste sa manipuleze mai eficient. Dar din pacate a picat si la acest capitol. Crima comisa de un inalt functionar din statul comunist era pedepsita. Nu scapa nimeni. Astazi modul in care acesti criminali de lux se acopera unii pe altii este uluitor. Intrebarea e daca nu cumva era mult mai simplu sa spuna direct ca da domnule, un neosecurist a rapit fetele sau un militar american de la Deveselu. Acum sistemul trebuie sa se lupte cu justificarea falsificarii grosolane ale alegerilor din primul tur de prezidentiale, o tema cu implicatii mult mai cutremuratoare decat rapirea Alexandrei.

Share this article :
 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved