De ce nu voi merge la vot

May 14, 20070 comentarii

Am sa explic de ce nu voi merge la referendum si de ce orice actiune politica de-a mea este una de nelegitimare a sistemului actual fie el comunist fie capitalist. Generatia mea a crescut cu respect deosebit pentru capitalism si valorile occidentale. Multi dintre noi eram pur pragmatici. Abundenta si nivelul de trai al Occidentului contrasta cu saracia autohtona... Dar multi dintre noi pur si simplu imitau o moda venita de la copiii marilor stabi ai partidului care aveau o atitudine pur occidentala. Parintii lor mergeau in strainatate si din cand in cand cadeau prada dubiilor fata de comunism cumparandu-le lucruri care le aducea succes in cercul de prieteni.
In acel moment societatea comunista parea una cu adevarat blestemata. Desi libertatea era cuvantul de ordine fiecare stiam ca nu putem calatori in afara tarii, ca nu putem spune ce gandim si ca riscam sa fim pedepsiti aspru. Pe langa asta saracia ne sufoca... In schimb Occidentul avea si libertate si bunastare. Mai toti eram revoltati sau, cel putin, reticenti fata de tot ce era autohton.

Occidentul si mersul sau politic- o iluzie de mult mai bine in timp ce el este doar putzin mai bine...

Mai tarziu mai toti am inteles ca opulenta occidentala se fac cu munca multa. Nu toti am putut sa o acceptam, nu toti am fost obisnuiti cu ea din copilarie... Libertatea politica propusa e totusi si ea limitata chiar in societatea occidentala, iar libertatea economica e si ea una provizorie. Pentru a conduce nu stiu ce masina ultimul ragnet in week-end trebuie sa ai cateva joburi in timpul saptamanii iar timpul liber este pur si simplu suspendat.
Daca e sa analizam cele 2 stiluri de viata vedem ca ele au neajunsuri si beneficii fiecare. Timpul liber in sistemul totalitarist frizeaza plictiseala. Ea poate sa fie la fel de neplacuta pentru cel ce o traieste ca si munca in exces desi pentru cel care le cunoaste bine pe ambele o prefera invariabil pe prima. Abundenta de produse, in special alimentare, poate duce la obezitate sau la "forme inestetice" asa ca multi dintre cei ce au un stil de viata capitalist opteaza pentru regimul alimentar. Adica aproximativ ceea ce ara "rationalizarea" in comunism... Masina de ultimul ragnet se demodeaza in mai putin de un an de zile si inaintre de a achita ratele la banca pentru ea asa ca nu iti mai poti lua alta. Asa ca sentimentul de superioritate, moda, tehnologie este si el destul de dubios. Mai curand nevoia noastra adolescentina de altceva a facut sa umfle atat de mult perceptia noastra despre Occident.
Iata ca sistemele se aseamana destul de mult. O minoritate sociala cu abilitati speciale se bucura de avantajele ambelor sisteme. In dictatura aceste abilitati sunt lingusala si ideologia care te pot ridica intr-un aparat politic artificial. In capitalism minoritatea sociala este realizata mai natural, prin capacitati manageriale sau de orice alta natura din care sistemul este pregatit sa scoata bani... Fireste ca daca as fi pus sa aleg intre comunism si capitalism eu personal as alege capitalismul fara nici un dubiu. Insa exista si a treia varianta. Cea a unui capitalism imbunatatit... Pot sa am o viata capitalist-prezenta, cu job si cu toate valorile occidentale insa pot lua o atitudine refractara la optiunile politice actuale fie ele si occidentale.
E de preferabil al doilea insa asta nu inseamna ca trebuie sa il accept neconditionat si sa nu ii vad bubele pe care nu le pot accepta. Ma intreb uneori daca nu cumva diferenta dintre cele doua consta in perfectionarea tehnicilor de manipulare... Fireste ca daca as fi ales inca din copilarie sa fac parte din el, daca m-as bucura de avantajele lui, daca m-as fi nascut in nu stiu ce familie oligarhica as fi fost foarte atasat de jumatatea plina a paharului prezentului asanumitei democratii occidentale. Insa fiind format la periferia sistemului (el insusi totalitarist) si facand eforturi mari pentru a accede in scara sociala mentalitatea mea a devenit una profund reformatoare in concordanta cu aceasta nevoie de "mai mult" care o deteremina. Sistemul capitalist este intr-adevar minunat pentru elitele economice in special. Dar la fel era si pentru cele ideologice in sistemul comunist. Diferenta consta doar in performanta si in atitudinea reformator-activa bazata pe principiile concurentei.

Cum vad eu posibilitatile de atitudine politica pentru indreptarea neajunsurilor din lumea de azi

La toate astea exista cateva posibilitati de actiune. Una pasiv-extrema, cea a neimplicarii totale in politica. Alta este cea a negativismului extrem, a anarhismului care presupune dorinta de daramare a ordinii actuale si proteste violente de strada. Alta este cea a implicarii in corpul politic si a urcarii in ierarhie incercand sa schimbi ceva din interior. In acest ultim caz esti insusi politicianul. In momentul in care ai alege aceasta varianta nu mai poti sustine ideile din textul acesta. Eventual poti doar sa deplangi in treacat "imperfectiunile" sistemului si sa speri in perfectarea sa intr-un viitor vag. Daca nu ai nici o rafuiala cu sociatatea actuala fireste ca o poti accepta cum e ea si poti merge mai departe cu bunele si relele ei. Dar o astfel de atitudine este destul de apropiata cu atitudinea pasiv-extrema. Nu inteleg de ce nu ai adopta-o pe aceasta pentru ca e mai sanatoasa... Daca esti politician e de inteles pentru ca ai beneficii... Dar daca nu esti ce rost are sa o adopti? Ai cumva iluzia ca poti schimba ceva prin votul tau? Pai daca tot vrei sa schimbi ia o atitudine mai transanta, mai reformatoare. Din nefericire schimbarea sistemelor politice s-au facut cu violenta. Mai mare sau mai mica. Cu cat sistemele inlocuitoare sunt mai diferite fata de cele inlocuite cu atat violenta este mai mare. In ceea ce ma priveste nu sunt adeptul violentei. Am o formatiune umanista si consider ca viata semenului meu este la fel de valoroasa ca a mea. Iata ca tot va trebui sa fac o cale de compromis. Folosirea mijloacelor legale de protest si scrisul impotriva sistemului actual este astfel de compromis. Acestea sunt punctele comune ale celor doua sisteme politice, cel gandit de mine si cel prezent. Merg pe ideea ca nu exista lucruri izolate in natura si ca indiferent cat de diferite ar fi 2 lucruri intre ele exista si puncte comune. Asa ca voi actiona astfel si doar astfel, respectand cat mai mult legile sistemului actual, daca se poate respectandu-le total.
M-am nascut la periferia sistemului si stiu ce inseamna omul de rand. Stiu ca i se pun piedici in avansarea sociala si ca este un condamnat sa ramana jos. Chiar daca mentalitatea mea si activitatea mea este mai degraba una elevata, fapt care m-a pus de multe ori in situatie conflictuala cu el (facandu-ma uneori chiar sa il dispretuiesc si sa-l consider demn de soarta lui) stiu ce inseamna suferinta lui. Am studiat atent psihopatologia (spectrul intregii suferinte umane) tocmai pentru ca m-am identificat cu el. De aceea respectul meu fata de el este unul congenital. Nu pot si nu voi trai niciodata intr-o lume de sclavi sau de emigranti care sa creeze un confort pseudohollywoodian pentru o minoritate umana. Occidentul si opulenta lui este la fel de falsa ca si Hollywood-ul pe care il imita. Pare dilematic; nici comunism nici capitalism. Dar vreau altceva. Vreau sanse egale pentru toti, vreau educatie la fel de deschisa si vreau putere politica pentru omul de rand. Nu am sa cred niciodata intr-o umanitate ierahizata si in ermetismul ierarhiilor. Nu am sa cred nici macar in antropocentrismul etic si cred ca protectia animalelor ne este o obligatie la fel ca si cea a oamenilor. Vad un sistem social tehnologizat in sensul uman al cuvantului, unde robotii sa faca activitatile care nimicesc libertatile astazi pentru omul de rand.
Nu se poate asta astazi. Stiu. Dar asta nu inseamna ca va trebui sa astept pasiv sa-mi treaca viata pana cand acest sistem se va implementa. Cred insa ca exista posibilitati de accelarare a acestei evolutii a sistemului prin luarea unor masuri simple care se pot face foarte usor si astazi cum ar fi:

A. Reforma cadrului politic:
1. Interzicerea activitatilor economice ale politicienilor si rudelor lor.

2. Interzicerea sau suspendarea prieteniilor si intalnirilor cu oamenii de afaceri in afara agendei functiei pe care o ocupa. Obligativitatea ca la respectivele intalniri sa participe neconditionat si presa.
3. Finantarea de la bugetul de stat a presei politice indiferent de orientarea ei pro sau antiputere (nu doar a unui singur post care este obedient puterii)
4. Interzicerea surselor de venituri din publicitate pentru presa politica.

B. Reforma sitemului de invatamant

1.Introducerea in programa scolara a dreptului , sociologiei si politologiei. (Studiul constitutiei, drepturile omului etc.)
2. Oferta educationala diversa (cu stupoare am vazut ca inclusiv in Germania o eleva a ajuns la inchisoare pentru absente, e inadmisibil)
3. Discriminare pozitiva reala (adica, pentru cei care nu stiu, "pile" pentru cei defavorizati si marginali)


Boicot la sistemul politic actual

Pana nu vad aceste reforme (sau macar cateva) la un partid politic nu mai trec pe la sectiile de votare. Altfel ma simt folosit si fraierit... Imi vine in minte replica unui primar in fata unui cetatean care ii reprosa ca nu este ajutat desi a votat pentru el: "iti dau votul inapoi...". Ceva mai umilitor nu exista? Oricine se poate gandi la aceste reforme daca doreste sa schimbe ceva in societate. Insa omul de jos nu are educatia necesara (di scoala nu se ingrijeste sa i-o ofere) iar politicianul si clasele de sus sunt imbibate de conservatorism si comoditate pentru a le sustine. Pur si simplu ei nu vad umanitatea ca pe un tot. Ei sunt oamenii organizatiilor, minoritatilor. Foarte bine. Dar eu nu fac parte din interesele lor si nu voi face niciodata. Poate ca lipsa de la vot nu inseamna mai nimic. Oricum targetul lor e altul. Insa daca semnez petitii pentru dizolvare a structurilor politice, daca imi exercit dreptul meu politic legal, prin participarea la manifestatii impotriva guvernului sau parlamentului am sa o fac. Si, am sa merg mai departe cu convingerea oamenilor si cu emanciparea lor. Vad asta aproape ca pe o misiune. Daca ar fi trimis in timp cu 100 de ani in urma oricine ar incerca sa imbunatateasca domeniul in care el activeaza cu cunostintele avute. Asa ma simt eu astazi. Ca un astfel de trimis. Si ma lupt sa fac ceva pentru a forta aparitia lui cat mai repede. Poate e la fel de inutil ca si votarea pentru Basescu tinand cont ca si sistemul pe care il gandesc eu va avea bubele lui. Insa eu nu sunt conservator iar a nu face nimic nu imi este in fire. Voi actiona in raport cu convingerile mele si voi incerca sa fac cat mai putine compromisuri. Iar Traian Basescu si iluziile lui este unul dintre compromisurile pe care nu le voi face...
Unii dintre noi care a trebuit sa tragem de noi pentru a ne adapta la valorile de munca si viata occidentale au in sange ideea de reforma, schimbare si respingere a conservatorismului. Imbunatatirea sistemului ocidental insusi este o continuare a drumului care ne-a dus la capitalism de la stilul de viata lent, comunist. Asa cum am fost nemultumit de comunism sunt nemultumit si de modelul capitalismului autentic pe care am inceput sa il vedem mai bine de la fata locului. Nu se poate spune ca as fi un neadaptat din moment ce am un stil de viata pur capitalist. Daca nu votez pe Basescu nu sunt comunist, retrograd sau nostalgic comunist asa cum se forteaza perceperea. Sunt doar la fel de reticent fata de sistemul pe care el il promoveaza. Pana la urma e normal sa fiu reticent fata de un sistem provizoriu el insusi.

Basescu. Tot un politician... Reformele lui sunt praf in ochi...

A aduce sistemul politic romanesc la valentele celui occidental asa cum pare ca isi doreste T. Basescu astazi este pentru mine usor insuficient. Diferenta dintre el si restul gloatei politice care l-a suspendat nu este cea dintre capitalism si comunism asa cum lasa el sa se intrevada. Manipularea prin care el promite implicit eliminarea coruptiei si fericirea universala este cu adevarat dezgustatoare. Dar si in cazul in care demersul sau ar fi unul fair play, in cazul in care nu ar manipula asa cum cred eu, tot ar fi o problema. Mai intai pentru ca am dubii fata de crezul sau in aceasta privinta.
Basescu nu este omul reformei. Lui ii plac chefurile, blondele, are discurs politic de dreapta si stil de viata de acest gen. Si totusi atunci cand critica oligarhia PNL o face de pe pozitii de stanga, cu (pretinsa) grija fata de omul de rand. Pur si simplu nu are sens. Omul reformator si inperturababil asa cum vrea el sa para are un stil de viata mai auster... Basescu e doar un talentat advertiser politic. Cunoaste trendul. Face doar lamentatie. Nu vrea schimbare reala ci doar exploateaza un target. Totul pana cand lumea se prinde ca ori cu el ori cu Nastase tot cam pe acolo ne situam. Deocamdata el adopta pozitia lui Ceusescu. Stie sa arunce in gradina altuia nemultumirea omului de rand. Dar cand poporul se va prinde de smecherie si va vedea ca nu exista diferente majore Basescu va fi uitat...
Share this article :
 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved