Michael Jackson. 9. Cateva date despre comportamentul sexual al lui Michael Jackson

July 22, 20100 comentarii

Michael Jackson sau atunci cand lumea s-a golit de idealuri
9. Cateva date despre comportamentul sexual al lui Michael Jackson

Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Vezi articolul anterior.

Nu putem finaliza chiar si aceasta privire generala asupra psihicului lui Michael Jackson si asupra psihicului oricarui in general, om fara analiza cat de cat a libidoului. Nu trebuie sa cadem in greseala frecventa de a evita cu obstinatie orice analiza a libidoului doar pentru ca suntem nemultumiti de solutiile psihanalizei clasice, asa cum fac foarte multi psihologi astazi. Pana acum eu am evitat in acest text analiza factorului libidinal, lucru care pare ciudat pentru un studiu psihanalitic. Dar de fapt el se poate deduce destul de vizibil din datele prezentate deja. Totusi o intelegere panoramica asupra psihicului sau, si al oricarui om, nu poate trece peste acest factor. Libidoul, comportamentul sexual cu subpulsiunile sale, nu este un sistem izolat de restul psihicului ci reflecta restul experientelor, traumelor si frustrarilor prin care trece un om sau predecesorii sai de la care a mostenit psihicul.

Psihanaliza nu a fost niciodata pusa in situatia de a deduce libidoul genital al subiectului din actele psihice adiacente ci, de cele mai multe ori, acestea au fost deduse din analiza libidoului. Interlocutorul ajunge pe divanul psihanalistului la un moment dat sa isi descrie anumite experiente sexuale, dupa care apoi analistul le regaseste in simptomele ulterioare. De data asta suntem nevoiti sa facem invers, sa deducem din datele mediane ale profunzimii psihicului pe cele superficiale, cele ale comportamentului sau sexual concret, ascuns de ochii lumii. Urmatoarele articole vor face acest lucru in mod sistematic.


9.1. Libidoul si influentele externe


Problema comportamentului sexual a unei persoane este extrem de delicata. Prejudecatile mentalitatii clasice, care supravietuiesc cu asa de mare succes in cea contemporana, fac ca omul sa aiba aceasta nevoie de a-si ascunde preferintele sexuale. Dar, dincolo de asta, insasi natura selectiva a instinctului sexual a facut ca detaliile acestor preferinte sa fie impartite doar cu partenerul, nu si cu restul lumii. Totusi dragostea fanilor pentru el nu poate fi rupta de interesul de a-i cunoaste aceste detalii despre viata intima. Maternitatea si sexualitatea sunt legate foarte strans unul de altul fiind doua instincte ce folosesc in mare parte cam acelasi organ. De aceea speculatiile de prin tabluide au fost alimentate inclusiv de cei care il iubeau cel mai mult.

O multime de speculatii s-au facut si inca se fac pe aceasta tema. Stim ca lui Michael Jackson i-a repugnat total o astfel de intruziune in viata personala si i-a produs mahnire profunda. Initial nu am vrut sa intru in aceste detalii intime. In buna parte am ramas fidel acestei premise in sensul ca nu am extras, din datele existente, maximul de concluzii posibile relativ la comportamentul sau sexual. Daca in acest capitol totusi intru ceva mai profund in cateva astfel de detalii este doar pentru ca ele deja pot fi deduse din datele oferite anterior. Pentru cei familiarizati cu domeniul psihanalizei nu este o prea mare greutate sa faca acest lucru. Pe de alta parte, explicarea cat mai detaliata a acelui simptom dispneic, descris mai sus, cere un astfel de capitol in mod inevitabil asa ca daca nu as fi recurs la acest capitol atunci acest studiu ar fi ramas cumva invalid, incomplet din punctul de vedere al structurarii. Totusi sunt anumite date in care intentionat nu am vrut sa le dezvolt pentru ca nu au legatura cu cele spuse anterior. Ele pot fi deduse de asemenea de un cititor atent. Daca de-a lungul anilor vor aparea date in plus pentru a fi explicate si vor avea nevoie de ele, atunci le voi insera ulterior in acest text. Daca nu, atunci vor ramane ascunse pe mai departe.

Sexualitatea e un lucru extrem de greu de definit desiacest lucru pare la indemana tuturor. Omul individual insusi are diferite conceptii si perceptii a propriei sexualitati in functie de experienta si varsta. Psihanaliza clasica a lui Freud a facut epoca cu analiza libidoului si chiar a fost acuzata de pansexualism. Dupa cum am mai spus, o astfel de acuzatie este total absurda daca plecam de la premisa ca psihicul este o transformare si o continuare a pulsiunilor instinctuale. Daca credem ca psihicul este cumva rupt total de instincte, atunci nu ne ramane decat sa mergem in biserica si sa ne rugam, pentru ca deja am adoptat o viziune dualista, carteziana asupra mintii si omului in general. Daca insa vrem sa intelegem omul ca pe o unitate, ca pe o evolutie a instinctului inspre supraordonare culturala oferita de minte, atunci suntem nevoiti sa acceptam ca toate instinctele, printre care si cel sexual, se afla la baza oricarei productii mentale. Acum, faptul ca sexualitatea este unul dintre cele mai puternice instincte si ca isi impune punctul de vedere in rezultanta finala a comportamentului, asta e un lucru cat se poate de firesc. Problema pe care am gasit-o eu la psihanaliza clasica a fost aceea ca nu a cautat structura originara a instinctului sexual si s-a multumit sa postuleze psihopatologia comportamentului sexual si a intregului spectru al tulburarilor psihice ca fiind aceasta origine. Pentru Freud si psihanaliza clasica, psihopatologia este de fapt normalitatea originara iar ceea ce stim ca este normalitate este, pentru el, o ajustare a acestei psihopatologii la interesul speciei pentru confort si profitabilitate. El n-a spus-o direct chiar asa dar cam asta sugereaza. Pentru mine, psihopatologia este exact ceea ce este patologia in medicina generala, adica o degradare a unei stari normale sau cat de cat normale. Dezbaterea asta poate deveni extrem de lunga, fapt ce nu face obiectul acestui text, de aceea pentru detalii suplimentare se poate vedea urmatorul link.

Exista tendinta ca psihologia mea si aplicarea ei psihanalitica sa fie receptate ca redundante pentru ca nu acord analizei factorului sexual suficient spatiu. Iar faptul ca pana acum am analizat elemente nonsexuale care genereaza anumite comportamente si emotii ar parea ca sustine pe deplin o astfel de observatie. Ar fi o mare greseala ca psihologia mea sa fie pusa pe acelasi punct cu cea a lui Janet, de exemplu, sau cu cele care nu puteau acorda factorului libidinal importanta pe care o merita in structura psihicului. Pentru ca, dupa cum am mai spus, spre deosebire de psihanaliza clasica ce se declara deranjata de „acuzatia” de pansexualism, eu chiar ma declar de buna voie pansexualist. Dar, in acelasi timp, teoriile mele sunt si pannutritiviste si panmaternaliste in virtutea anaclizarii acestor pulsiuni si in virtutea faptului ca nu exista psihic, care sa nu fi imprumutat energia si structura de la aceste trei mari instincte. Numai ca constructia psihicului nu se realizeaza cumva izolat, ca un capriciu al naturii umane de a-si dezvolta psihic si a-si refula cu tot dinadinsul natura instinctuala, doar pentru ca simte o nevoie de a dezvolta tulburari psihice si de a se imbolnavi (fizic), asa cum, la un anumit nivel de deductie, crede psihologia freudiana. Psihicul se formeaza in urma interactiunii cu mediul salbatic, in prima faza, sau cu cel social in cel de-al doilea moment al dezvoltarii sale filogenetice. Daca pana acum nu am luat in considerare factorul libidinal, in descrierea psihicului lui Michael Jackson, asta este nu pentru ca m-am axat in mod special pe implicatiile factorilor exteriori asupra psihicului sau si mai putin transfigurarea lor libidinala. Chiar daca toate elementele descrise pana acum au in ele factorul libidinal, cred ca era nevoie de o separare foarte clara intre ceea ce este natura interioara, instinctuala a libidoului si supradeterminarea sa culturalista ce provine de la interactiunea cu acesti factori externi.

Oricum, tinand cont de extinderea foarte larga a conceptului de „libido” pe care a operat-o Freud, este foarte clar ca o parte din ceea ce el numea libido a fost deja acoperita in acest studiu, odata cu analiza narcisismului si autoerotismului fantasmatic despre care am discutat mai sus. Iar daca tinem cont de extinderea extrema a acestui concept, pe care a preferat-o Jung, ne putem deja linisti in privinta unei posibile rejectari a acestui factor. In fond, libidoul si implicatiile sale, la fel ca si psihicul insusi, sunt asemenea unui copac: nimeni nu poate spune cu siguranta unde incep ramurile si unde se termina tulpina. E o problema de clasificare. Pentru unul ca Freud, tulpina se continua si in ramurile cele mai mari iar pentru Jung ea se continua si in frunze, se pare. Totusi eu am preferat o reducere inapoi catre granitele genitalitatii a acestui concept, nu doar pentru a nu avea problemele de comunicare si conflicte cu limba naturala vorbita de comunitate, dar si pentru o mai mare claritate asupra conversiei pulsiunii fiziologice in cea psihica. Freud a fost surprins de aceasta intinare a libdoului in restul psihicului insa si pulsiunea nutritiva face la fel. Daca am extinde pulsiunea nutritiva in afara organelor digestive specifice acestui instinct, la fel cum a facut Freud si, mai ales, Jung cu libidoul, evident ca ar fi absurd. Chiar daca elementele libidinale se vad foarte clar in afara comportamentului sexual genital, totusi le putem numi mai curand subpulsiuni secundare, tertiare etc. in functie de gradul de catalizare si departare de trunchiul instinctual, fiziologic al pulsiunii in campul psihicului. In orice caz acest capitol va trata despre ambele forme ale libidoului lui Michael Jackson; este analizat atat cel profund, difuzat in afara genitalitatii, asa cum este regasit in simptomele descrise anterior, in special in cel cu cotrobaitul prin sertare si in simptomul dispneic, dar si cel genital propriuzis, adica insele preferintele sale sexuale.


Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Click aici: http://baldovin.blogspot.com/2010/07/michael-jackson-92-rolul-libidoului-in.html pentru urmatorul articol





Share this article :
 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved