Michael Jackson sau atunci cand lumea s-a golit de idealuri
9.4. Oralitatea sa regasita in alte manifestari psihice de-ale sale
Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Vezi articolul anterior.
Dupa cum am aratat in capitolele precedente, in momentul in care Michael Jackson era pus in fata unei perspective erotice din afara era cuprins de angoase extrem de profunde. In primul rand in acel moment sferele sale libidinale aproximativ egale ca pondere de rezultanta in libidoul sau general intrau automat in conflict una cu cealalta. Libidoul sau era cuprins de pulsiuni parafilice (homosexuale) de factura discordanta* iar insatisfactia produsa de un astfel de conflict ii provoca angoase tipice. Inca odata precizez pentru cei ce nu au citit articolele anterioare, respectiv acesta si acesta, ca aceste pulsiuni profunde ale mintii omenesti nu este necesar sa se regaseasca identic in comprtamentul sexual, si in orice fel de comportament. Asadar, daca pulsiunile homosexuale sau pedofilice existau în profunzimea sau zona mediana a mintii lui Michael Jackson, asta nu înseamna ca el le punea si în practica. De fapt comportamentul final este o rezultanta a negocierilor dintre mai multe pulsiuni si niciodata pulsiunea bruta, pur instinctuala.
Iata ca orice excitare sexuala atragea la Michael Jackson aceste angoase teribile. Gestul mainilor pe care si le-a pus pe fata, in urma experientei cu Tatum O’neil povestita lui Bashir, trebuie inteles si in lumina acestor angoase. Orice fel de incercare de flirt pe care sexul opus il initia dar si orice fel de gest de iubire venit din partea barbatilor atragea automat aceste continuturi psihice angoasante. De aceea Michael Jackson pare atat de absent atunci cand isi imbratisa fanii.
Frustrarea unor astfel de momente de dupa intalnire practic il facea incapabil sa raspunda afectiv normal la dragostea normala si simpla. Cerinta pe care o face in „Will you be there” trebuie luata mai mult ca o dorinta de a putea sa ajunga multumit cu o astfel de dragoste naturala. Insa, de fapt, el era practic incapabil sa o ofere si se vedea pe chipul sau ca o facea fara tragere de inima atunci cand era nevoit sa o arate. Era fericit doar atunci cand dragostea venea in cantitate industriala. Din acest motiv il vedem atat de rece si absent cand e imbratisat de cate un fan singular, asa cum se vede din filmul de mai jos si din nenumarate alte astfel de evenimente inregistrate. Michael Jackson raspundea cu ambivalenta dragoste-ura la aceste intruziuni afective.
Reamintesc cititorului ca Michael Jackson avea o „Tulburare de personalitate de tip isteric” dupa cum am aratat in acest articol anterior, ca parte din acest text (si mentionez din nou ca asta nu înseamna nebunie asa cum tind cei nefamiliarizati cu psihopatologia sa creada). Asemenea oricarui isteric, el simtea nevoia sa evadeze din dragostea intruziva si sa o cucereasca pe cea potentiala, pe cea inca nemanifesta. Declaratiile de dragoste individuale, proxime si, mai ales, singulare ii produceau un sentiment de abandon deoarece ii aminteau constant de dragostea industriala a concertelor. Galagia unui fan care il imbratisa era privita de el ca pe o decadere de la nivelul dragostei infinite a concertului, indiferent de cate agitatii, tipete si lamentari dadea dovada respectivul fan. Din aceste motive multiple, in filmul de mai jos, el tinde sa evadeze cu atentia catre penisul maimutei de dincolo de gardul de protectie decat sa ramana in bratele admiratoarei respective (min. 1.12).
Espectativa momentului de calmare al fanului, perspectiva diminuarii dragostei acestuia, il facea sa doreasca sa fie el primul care paraseste si nu el sa nu fie el cel parasit. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu l-a putut privi pe James Brown in ochi in momentul in care a trebuit sa ii raspunda la invitatia de a se suna reciproc si de a schimba numerele de telefon. Acesta este si motivul pentru care el lasa frecvent ochii in pamant in momentul in care un strain ii oferea dragostea pe care el insusi se pare ca o cerea ambivalent, asa cum se poate vedea in piesa „Will you be there”, de exemplu. Putem vedea in urmatorul film, la min. 5.36, modul in care a reactionat atunci cand Bashir l-a felicitat si i-a cuprins mainile in semn de afectiune :
Despre oralitatea homosexuala regasita in două doua ticuri am aratat in articolul anterior. Evident ca ea poate fi gasita mai mult sau mai putin vizibil in orice colt al psihicului lui Michael Jackson, in virtutea faptului ca psihicul este un sistem de asociatie a retelelor mnezice prin care circula energia psihica. Iar energia psihica aduce cu ea si structura psihica. In cazul sau, orice pulsiune de acest gen era dublata de constiinta vinovatiei, de disconfortul discordant si de agresiunea fantasmatica indreptata impotriva ei.
Tema maxilarului ghilotina din „Leave me alone” este o razbunare fantasmatica prin muscatura asupra penisului agresor si intruziv. O astfel de predispozitie trebuie sa fi resimtit atunci cand Tatum O’neil ii deschidea nasturii de la camasa, dupa cum el spune in deja celebra sa evocare a acestei experiente marturisita lui Bashir. Proiectia propriei nevoi de muscare a penisului agresor in persoana prietenei sale de atunci l-a facut sa se sperie de iminenta unei felatii si sa isi puna mainile pe fata.
Racheta pe care el o conduce in videoclipul „Leave me alone” si agilitatea de a ocoli, ca intr-un joc, ghilotina maxilarului, reprezinta o supraintarire prin idealizare a acestui sentiment de agresiune sexuala produs de partener. Racheta este construita de obicei din materiale foarte rezistente astfel ca, pe de alta parte, ea ar putea rezista nu doar fortei imense de frecare cu aerul atmosferei dar si muscaturii acestor dinti. Ansamblul dintre el si racheta devine un ideal de eu al intromisiunii maxime a penisului si transfigurarea sa intr-un penis tehnologic care se ridica deasupra de penisul pamantesc si omenesc, devenind o entitate supranaturala conform narcisismului sau, despre care am vorbit anterior.
In acelasi timp, ansamblul dintre el si racheta este o simbolizare a dorintei sale de intoarcere la copilarie, de a-si cere acolo dragostea parintilor si, metaforic, de a scapa de damnarea copilului nedorit, despre care am discutat, de asemenea, anterior. El devine, in aceasta fantasma, un copil neconceput, un spermatozoid in interiorul rachetei care reprezinta penisul patern. Arhicunoscutul sau gest de aplecare a copilului peste balcon catre fanii dezlantuiti este un mod tipic de a se proiecta in copilul sau si de a se vindeca de aceasta damnare originara cu ajutorul dragostei cosmice a fanilor. Inca de foarte devreme psihanaliza a putut observa ca tanara mama sau viitoarea mama isi poarta copilul sau sarcina cu o mandrie speciala, ca pe un trofeu. Dincolo de satisfactia pur instinctuala a maternitatii, ea a vazut si satisfacerea unei nevoi pur psihice a femeii de a deveni barbat si a poseda penis, satisfacere ce se realizeaza predominant cu ajutorul copilului trofeu. De aici putem intelege nu doar nevoia implacabila a lui Michael Jackson de a avea copii dar si acest gen de a le raspunde dragostei fanilor cu propriul sau trofeu intr-o eventuala scena erotica cosmica intre el si public.
Transformarea in contrariu a microcosmosului cu macrocosmosul se poate vedea relativ la scena uriasului in tara piticilor din videoclipul „Leave me alone”. Desi este legat de acestia, totusi, prin forta sa supranaturala, el reuseste sa le dejoace acestora planurile, sa le distruga acele chingi care il imobilizau si sa se elibereze. De la microcosmosul spermatozoidului la macrocosmosul uriasului se desfasoara insasi povestea vietii sale fantasmate in acest videoclip. Tema transformarii poate fi pusa in legatura cu amintirea sa timpurie despre care de asemenea am discutat anterior.
Dupa cum am vazut in capitolul precedent, intre el si copii se ducea la nivel fantasmatic o rivalitate speciala nu numai in acapararea inocentei si tineretii dar inclusiv in distrugerea lor. In nici un caz cititorul nu trebuie sa inteleaga ca o astfel de tendinta psihica profunda ar fi putut realmente fi pusa in act si ca Michael Jackson ar fi fost un monstru care simtea o nevoie interioara de a ucide copiii, atragandu-i la Neverland. O astfel de pulsiune psihica profunda nu ajunge neprelucrata, neafectata de alte pulsiuni in comportament sau in afectivitate. In cazul de fata, o astfel de elaborare era realizata de insasi nevoia lui tipic feminina de maternitate, dupa cum s-a vazut in articolul anterior. Aceste pulsiuni opuse pot fi chiar mai puternice decat celelalte in asa fel incat subiectul nu simte in nici un caz ca le-ar da curs, insa simte o bucurie in plus oferindu-le si lor o felie cat de mica din aceasta satisfactie a punerii fantasmatice in act. Iata ca rezultanta finala a celor doua pulsiuni poate fi o astfel de fantasma sau chiar nevoia sa de a face farse copiilor.
Rivalitatea cu copiii, invingerea lor in tot felul de jocuri, farsele, sperieturile lor pe care le traia cu voluptate sunt legate inextricabil cu propria copilarie, cu realitatea familiei numeroase, cu rivalitatile si aliantele schimbatoare dintre frati. Gelozia copilului fata de fratii mai mici care capteaza atentia si dragostea parintilor le produce o astfel de frustrare care se manifesta prin agresivitate fantasmatica fata de tot ceea ce este mic. „Identificarea proiectiva” de care vorbeste Melanie Klein se regaseste total in cotrobaitul sau prin sertare dupa cum sugeram atunci cand am adus in atentie acest subiect la inceputul acestui studiu. Cautarea lui prin sertare dupa tot felul de nimicuri evident ca nu are valoare de furt ci mai curand de agresare a burtii materne si distrugere a copiilor regasiti acolo.
Iata ca nevoia lui de refugiu in lumea copiilor are valente psihice mult mai profunde decat interesul sexual pedofil brut asa cum a fost perceput de de presa de scandal. Cu copiii el avea in acelasi timp si satisfactia narcisica a uriasului in tara piticilor dar si interesul de refugiu din lumea adultilor catre propria copilarie. Dualitatea sentimentului de a fi si copil si urias in acelasi timp era satisfacuta de viata sa de la Neverland. In aceste prime articole din acest caitol am analizat acel libido difuz, localizat in afara comportamentului sexual propriuzis, la nivel de simptome psihice sau fantasme. Mai departe vom restrange aria sa de descriere catre comportamentul sexual ca atare, catre albia sa instinctuala.
* Dupa modul in care homosexualul isi accepta orientarea sexuala homosexualitatea a fost impartita in doua: 1. cea concordanta an care subiectul isi accepta fara rezerve orientarea si se implica în relatii sexuale homosexuale fara regrete si autoinvinovatiri; 2. cea discordanta in care subiectul se simte vinovat si demn de pedeapsa pentru apucaturile sale „diavolesti”.
Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la
psihicul lui Michael Jackson.
Click aici:
http://baldovin.blogspot.com/2010/07/michael-jackson-95-maternitate-si.html pentru urmatorul
articol
